des_cântec

Tu crezi că mie-mi pasă,
acuma la plecare,
când nordul mi-este casă,
de podul palmei care
te plânge-nceţoşat,
de-amante rătăcite
ce îţi ajung în pat,
de neant şi de ursite,
de rug şi de păcat?
Am calde aşternuturi
de viscol şi de fum
în lampa mea ard fluturi
când tai spre tine drum;
prin frunze tot mai predic
de toamna ce-o sa vină
şi amarnic mă împiedic
şi-n noapte şi-n lumină.

Anunțuri

9 răspunsuri to “des_cântec”

  1. Parcă e o litanie la plecare din Albastru …

  2. Este super tare poezia
    I love it 😀

  3. desenezculumini Says:

    „Am calde asternuturi / de viscol si de fum ” …
    simt ca as vrea sa scriu ceva in acest comment sa arat cat de mult m-au impresionat acele doua versuri … si toata poezia de altfel.

    : ) eu ma inclin acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: