Tabla despărţirii

Niciodată n-a fost lumea mai săracă
decât atunci când ai vrut să mă-nveţi
împarţirea la doi.
Dar cum toate visele îmi sunt impare
tu ai luat frunzele toamnei,
el a risipit cenuşa verii
şi pentru că a mai rămas rest
o iluzie ce n-a trebuit nimănui
cu nesfârşită grijă am luat-o în palme
să cresc din ea vis tămăduitor
pentru toate dimineţile ce vor veni fară tine.
Niciodată n-am reuşit să învăţ
împărţirea la doi,
poate de aceea am lăsat mereu
lumina întreagă şi doar întunericul
l-am sfâşiat cu ţipătul neputinţei mele.
Să nu mă mai împarţi la doi niciodată !

Anunțuri

6 răspunsuri to “Tabla despărţirii”

  1. desenezculumini Says:

    Si-ai vrut sa-mparti si visele comune…
    dar cu egoism le-am strans intr-un intreg,
    – le-am dus in diviziunea mea de lume –
    cu snururi de sperante sa le leg.

    Dar ghemul cu sperante-a fost subtire
    pe cand ansamblul meu de vise, consistent!
    si cu regret, acuma in nestire
    le-am despartit – spre-al tau amuzament…

    sunt unele lucruri pe care prefer sa nu le comentez cu aprecieri pentru ca ma tem, dupa cum am mai spus, ca o remarca pe care o exprim sa nu fie intr-atat de bine cladita incat sa exprime cu mult mai putin decat simt si am de spus cu adevarat. Asadar sper ca nu am gresit lasand acele randuri in comentariu…a fost o imagine ce se derula in mintea mea pe masura ce ma apropiam de sfarsit.

    o zi placuta, Inda!

    • Scuze pentru raspunsul tarziu, au fost probleme tehnice de logare 😦
      Multumesc pentru continuare „operatiunilor aritmetice”, esti binevenit oricand sa iti exprimi viziunea. Ce ai scris tu aici se leaga foarte bine de ceea ce am scris eu.
      Apreciez foarte mult faptul ca ti-ai pus problema ca eu as putea intelege gresit ce ai spus tu sau ca tu ai putea intelege gresit ce am scris eu. Tocmai scrisesem cuiva despre faptul ca sunt multi cei care citesc si isi imagineaza ca inteleg, ca ii lasi sa spuna ce au de spus, ca discuti cu ei pe tema pe care o deschid, nu-i bine sa alungi lumea, dar ca important e sa inteleaga cel care se face „vinovat” de faptul ca tu ai scris cuvintele acelea. Si daca este macar o singura persoana care sa inteleaga adevaratul sens al cuvintelor atunci nimic nu este in zadar.

  2. seamana cu „matematica diferita” a lui Nichita:
    Altă matematică

    Noi ştim că unu ori unu fac unu,
    dar un inorog ori o pară
    nu ştim cât face.
    Ştim că cinci fără patru fac unu,
    dar un nor fără o corabie
    nu ştim cât face.
    Ştim, noi ştim că opt
    împărţit la opt fac unu,
    dar un munte împărţit la o capră
    nu ştim cât face.
    Ştim că unu plus unu fac doi,
    dar eu şi cu tine,
    nu Ştim, vai, nu ştim cât facem.

    Ah, dar o plapumă
    înmulţită cu un iepure
    face o roscovană, desigur,
    o varză împărţită la un steag
    fac un porc,
    un cal fără un tramvai
    face un înger,
    o conopidă plus un ou,
    face un astragal…

    Numai tu şi cu mine
    înmultiţi şi împărţiţi
    adunaţi şi scăzuţi
    rămânem aceiaşi…

    Pieri din mintea mea!
    Revino-mi în inimă!

  3. impartirea la doi este dureroasa, stiu si eu asta…ce ai facut cu restul impartirii a iesit superb, nu mi-ar fi trecut prin cap intr-o suta de ani…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: