Perspectivă

Stau şi privesc cu uimire de beţiv nătâng
cum râurile suie peste pietre şi apun în munţi,
drumurile se ascund printre ierburi precum şerpii,
primăverile mai înverzesc doar piatra zidurilor
iar cocorii merg să-şi crească puii prin fiorduri.

Trandafirii înfloresc numai ace de gheaţă acum,
vântul învaţă împărţirea scriind pe nisip
ecuaţii cu nicio necunoscută,
porţile se deschid doar cu lacrimi
iar cheile încuie noaptea în scorburi de copaci.

Zâmbetul răsare numai pe faţa nevazută a lunii
şi palma ta adoarme peste umbra depărtărilor
în timp ce eu stau şi cu uimire de beţiv nătâng
constat că tot mai des mâine cade într-o zi de ieri.

 

Anunțuri

3 răspunsuri to “Perspectivă”

  1. Din ecuaţiile firelor de nisip, mîine cade, redus fiind odată cu speranţele deşarte…

  2. departe și mai departe Says:

    Interesant povesti astept finalele.

  3. La Mulţi Ani!

    (Pe unde) mai eşti? Mai sîntem doi-trei cărora ne e dor de tine. Te-ai strîns, te-ai făcut atît de mică – tu atît de mare la suflet şi gînd… Şi uite ce pustiu e-n jur, fără tine. Sună a cerşetorie ordinară, dar… dă-ne un semn de viaţă. Pleeeeeeeease! 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: